Proiectul propune o permanentă negociere dintre spațiul interior și cel exterior și o relație vizuală particulară care se stabilește între acestea. Astfel, parterul difuz și aparent fragmentat, delimitează zone distincte ale curții cu caractere diferite, dispuse în anfiladă. Distingem astfel curtea de intrare, delimitată de zona de parcare prin prelungirea peretelui de la parter. Pergola metalică ce acoperă aleea conduce către o curte laterală intimă, de dimensiuni reduse, care conține un bovindou adăpostind un loc de odihnă - ca zonă tampon între exterior și interior.
Acesteia îi urmează o amplă curte din spate, către care se deschid livingul și locul de luat masa.
Peste parterul difuz este lestat volumul casei arhetipale de cărămidă care, compozițional, conferă o anumită radicalitate, menită să dea identitate proiectului. Brâul continuu de cărămidă împreună cu prelungirea în consolă a volumului superior întăresc ideea de segregare între cele două zone funcționale - cea de zi la parter și cea de noapte la etaj.
La interior, ferestrele ample și variate, împreună cu zonele tampon - respectiv loggia către stradă, bovindoul către curtea laterală și terasa către spate, crează o permanentă conștiință a grădinii. Holurile cu deschideri generoase sunt parazitate de anumite corpuri de mobilier și locuri de stat, depășindu-și astfel funcția de simple zone de trecere. Acestea, completate de buna dispunere și comunicare dintre zonele de zi, crează fluiditate și conferă un anume firesc al folosirii spațiului.
